O operațiune pe care trebuia să o fac poate încă de anul trecut am realizat-o pe grabă acum, înainte de sărbători, când vremea a fost încă bună, iar ziua temperaturile au fost în jur de 10 grade.
Pentru că bordura balconului s-a decojit, tencuiala decorativă a căzut în câteva locuri (oricum, în opinia mea, s-a ținut foarte bine timp de 10 ani), iar capacele casetelor de lemn cu care am îmbrăcat grinzile balconului, tot acum 10 ani, s-au exfoliat și ele, m-am hotărât să le refac.
Le-aș fi făcut de mult, dar înălțimea prea mare din dreptul garajului m-a ținut pe loc.
Am împrumutat însă o schelă și am trecut la treabă.
În prima zi, care a durat cam 3 ore, am pregătit piatra pe care urma să o aplic pe bordura balconului. Piatra folosită este cea rămasă de la placarea soclului și a scărilor, lucrare realizată în urmă cu 10 ani: calcar Solnhofen poligonal galben, cu grosimea de aproximativ 7 mm. Am tăiat fâșii de circa 10 cm înălțime pentru a le lipi pe bordura balconului. Acum 10 ani țin minte că am folosit un adeziv foarte bun pentru piatră, pe bază de ciment alb, însă de data aceasta am ales CM25. Chiar dacă sacul de Ceresit CM25este mai scump, vreo 120 lei, am auzit că este foarte bun pentru exterior, iar marginea balconului este o zonă destul de sensibilă.
În a doua zi am montat schela și am „pregătit terenul”, ca să zic așa. Am șlefuit capacele casetelor cu un șlefuitor cu vibrații Dexter, am prins niște lați cu holșuruburi pentru a susține piatra, ca să nu cadă (până la urmă nu a fost nevoie, adezivul CM25 fiind foarte bun), și am curățat bordura de tencuiala decorativă care stătea să cadă, folosind un șpaclu și o perie de sârmă.
În a treia zi am trecut efectiv la treabă și am început placarea cu piatră de calcar. A mers foarte repede, deoarece în prima zi îmi făcusem practic un șablon: montasem direct pietrele în forma dorită și le numerotasem. Astfel, la montare, luam câte 10 pietre și le placam direct după numere.
În cea de-a patra zi am rostuit piatra cu același chit de rost pe care l-am folosit și acum 10 ani, de care am fost foarte mulțumit. Deși pe prima treaptă a scărilor s-a cam înnegrit (probabil din cauza umezelii), cu ocazia asta voi restaura puțin și acea zonă, când voi mai prinde două zile de vreme bună. Îmi aduc aminte că în 2015 am dat aproximativ 200 de lei pe o găleată de chit de rost Joint, de la Hornbach. Acum a costat 120 de lei, tot de la Hornbach, și m-am bucurat că am găsit aceeași firmă și aceeași nuanță.
După ce am terminat cu rostuitul, am aplicat un strat de grund de protecție pentru lemn pe capacele casetelor și pe partea exterioară a primei și ultimei casete, urmat de un strat de lac Kober 2-în-1, culoarea palisandru. Aceeași nuanță îmi aduc aminte că am folosit-o și în 2015, deși acum pare parcă puțin mai roșiatică.
Ziua a cincea, și ultima, a fost dedicată aplicării a încă două straturi de lac: unul dimineața, pe la ora 10, și altul în jurul orei 15, moment în care am și demontat schela, am urcat-o in dubă si am dus-o la proprietar.
Deși a durat 5 zile, am lucrat cam 3-4 ore pe zi, maxim. Dacă era vară, probabil că în 2–3 zile lucrarea putea fi gata. Sunt foarte mulțumit atât de rezultat, cât și de mine, pentru că după câteva luni am reușit să mai fac ceva prin curte. Sper să o țin tot așa, cu același chef. Am revenit și pe blog, cu speranța că voi fi mult mai organizat, mai perseverent și mai productiv.
